Dermatita iritativă a mâinilor

Dermatita iritativă a mâinilor

Dermatita de contact a mainilor reprezinta o afectiune pentru care pacientii mi se adreseaza frecvent in aceasta perioada.

Exista 2 forme de dermatita de contact a mainilor : dermatita de contact iritativa si dermatita de contact alergica.

DERMATITA DE CONTACT IRITATIVA

Dermatita de contact iritativa (uscaciunea pieleii mainilor) reprezinta o conditie frecvent intalnita in dermatologie, caracterizata din punct de vedere clinic prin tegumente uscate, aspre, deshidratate cu roseata, uscaciune, fisuri si crapaturi, asociate cu senzatii de mancarime, usturime sau uneori durere, aparute secundar contactului cu un factor IRITANT.

DERMATITA DE CONTACT ALERGICA

Dermatita de contact alergica apare secundar contactului cu un factor alergizant, cum ar fi anumite metale (nichelul) din compozitia multor bijuterii, diferite parfumuri, aditivi sau conservanti din unele produse cosmetice.

DERMATITA DE CONTACT IRITATIVA

CAUZE

Dermatita de contact iritativa este determinata de substante care altereaza stratul protector al pielii.

Ea apare dupa spalarea repetatata a mainilor cu sapunuri sau detergenti, dar poate fi declansata de o multitudine de agenti : dezinfectanti, alcool sanitar, degresanti, produse de curatenie si dezinfectare a suprafetelor.

SIMPTOME – Cum recunoastem eczema cronica a mainilor?

Pacientii prezinta urmatoarele semne cutanate:

 

  • Debuteaza cu eritem (roseata) usoara usturime sau mancarime, si uneori mici vezicule
  • Netratata la timp, pielea mainilor devine uscata, ingrosata, cu crapaturi ce pot fi poarta de intrare pentru bacterii, rezultand astfel impetiginizarea (suprainfecatrea ) leziunilor.
  • Astfel bariera cutanata fiind alterata, agentii iritanti devin si mai nocivi si agresivi, iar raspunsul la tratament poate fi intarziat
  • Factori favorizanti : pielea uscata, spalatul frecvent al mainilor, utilizarea substantelor dezinfectante, dermatita atopica in antecedente, vant si umiditate, temperaturile extreme.

COMPLICATII

Complicatiile eczemelor iritative a mainilor :

  • prurit (mancarime) de diferite intensitati

  • pierderea fermitatii si elasticitatii pielii mainilor

  • descuamarea excesiva a tegumementului

  • aspect inestetic al mainilor cu ingrosarea tegumentul

  • infectii cutanate secundare

MASURI DE INGRIJIRE A MAINILOR :

  • Protejarea mainilor de contactul direct cu substante iritative (dezinfectanti, detergenti, sapunuri agresive) .
  • Utilizarea manusilor fara talc
  • Evitarea contactului direct cu vopseluri, combustibil, solventi solutii iritante fara protectie a mainilor
  • Spalarea mainilor cu sapunuri blande si apa calda.
  • Evitarea uscarii mainilor prin frecarea cu prosopul- se recomanda tamponarea usoara a acestora.
  • Se recomanda purtarea manusilor in sezonul rece.

TRATAMENTUL DE INGRIJIRE A MAINILOR :

Tratamentul dermatitei de contact iritative se instituie atunci cand sunt prezente semnele si simptomele acestei afectiuni:

  • Spalarea mainilor cu apa calda, cu sapunuri non-agresive (minim 20 secunde pentru a-si indeplini efectul bactericid)
  • Aplicarea repetata de emoliente, mai ales dupa spalarea mainilor de 3-5 ori/zi
  • Tratamentele cu corticoizi topici se administreaza numai la recomandarea medicului dermatolog, adaptat in functie de severitatea simptomatologiei.
  • Terapia orala cu antihistaminice numai cu acordul medicului dermatolog. 

In aceasta perioada va recomand utilizarea frecventa a cremelor emoliente dermto-cosmetice pentru mentinerea integritatii barierei cutanate !

Dermatita atopica

Dermatita atopica

Dermatita atopica reprezinta ansamblul manifestarilor cutanate care apar la indivizii cu o predispozitie genetica de a dezvolta afectiuni alergice: eczeme/dermatite, astm bronsic, conjuctivite alergice, rinite.

CAUZE

In etiologia dermatitei atopice pot fi incriminati urmatorii factori:

FACTORI INTRINSECI

aatopica  atopica1.1 Predispozitii genetice:

  • Exista o mutatie a genei pentru filagrina (aceasta fiind o proteina cu rol in mentinerea barierei epidermului; pierderea barierei cutanate favorizeaza patrunderea antigenelor, alergenilor si chimicalelor la acest nivel declansand cascada evenimentelor in patogenia dermatitei atopice).
  • 60% din adultii cu dermatita atopica vor da nastere copiilor cu dermatita atopica;
  • Atunci cand ambii parinti au dermatita atopica riscul copilului de a dezvolta aceasta boala este de 80%.  

1.2  Cresterea nivelului seric de imunoglobuline de tip E impotriva diversilor alergeni din mediu: acarieni, alimente, polenuri, etc.      

1.3 Pierderea functiei normale a barierei cutanate datorita productiei anormale de filagrina, niveluri scazute de ceramide si lipide din epiderm si pierderea de apa transepidermica;      

1.4 Factorii psihoemotionali pot induce eliberarea de mediatori chimici ducand al aparitia pruritului si inflamatiei.      

1.5 Pruritul intens este indus de producerea unor concentratii crescute de interleukine (IL 31), implicarea histaminelor, xeroza cutanata;

FACTORI EXTRINSECI

2.1 Poluarea atmosferei;      

2.2 Cresterea standardului de igiena care implica cresterea agresiunii tegumentare prin detergenti si sapunuri agresive;      

2.3 Aditivi si coloranti alimentari;      

2.4 Diversificare precoce a copilului cu alimente intens alergizante ( fructe exotice, nuci, arahide, crustacee);      

2.5 Tabagismul tinerelor mamea;      

2.6 A fost emisa recent “ipoteza igienii” care se refera la urmatoarele aspecte: curatenia excesiva, antibiotice folosite in exces, vaccinari multiple care impiedica inclusiv producerea colonizarii fiziologice a intestinului cu enterococi si bifidobacterii.

SIMPTOME – Cum recunoastem dermatita atopica ?

Pacientii cu dermatita atopica, pot prezenta urmatoarele stigmate cutanate:

  • xeroza cutanata
  • tegumente palide, paloarea faciala, dermografism alb
  • hiperlinearitatea palmara
  • par uscat si mat
  • buze uscate si fisurate
  • pliu suplimentar la nivelul pleoapei inferioare
  • pigmentare periorbitala
  • Interlinia paroasa a fruntii jos inserata
  • leziunile acute prezinta eritem, prurit intens, vezicule, papule escoriate si cruste
  • leziuni subacute : papule eritematosae, escoriate si scuamoase, prurit.
  • leziunile cronice: papule fibrotice, lichenificari, uneori prurit.

In raport cu diferite perioade de varsta distingem urmatoarele forme de dermatita atopica:

1. Deramatita infantila. Apare la copiii cu varsta mai mica de 2 ani.

 

  • debuteaza in jurul varstei de 3-6 luni
  • apar ca zone eritematoase circumscrise pruriginoase, ca urmare a gratajului apar escoriatiile, crustele si suprainfectiile.
  • Localizare: initial predomina pe zonele convexe ale fetei (frunte, obraji, menton), ulterior trunchiul, zonele de extensie ale membrelor, zonele de flexie sunt afectate.
  • de obicei respecta zona scutecului.

2. Dermatita a copilului. Apare la copiii cu varsta mai mare de 2 ani fie de novo sau ca o continuare a dermatitei atopice din faza infantila.

 

  • Afecteaza in special zonele flexurale ale articulatiilor mari, plica cotului, fosele poplitee, articulatiile pumnului, fata dorsala a mainilor si picioarelor, dar si obrajii, pleoapele, regiunea nucala. Afectarea este de obicei simetrica .
  • Leziunile din pliuri evolueaza spre papule lichenoide sau zone lichenificate.

3. Dermatita adultului. Aceasta poate fi continuarea formei de dermatita a copilui, fie poate debuta in perioada de adult.

 

  • Afecteaza simetric fata (frunte, pleoape), ceafa, gatul, toracele anterosuperior, centura scapulara, flexurile si dosul mainilor. La nivel facial si torace, eruptia se prezinta sub forma unor placi eritematoase, imprecis delimitate, acoperite de scuame fine. In zonele flexurale, ceafa si dosul mainilor sunt prezente placi relativ bine delimitate lichenificate. Pruritul este un simptom caracteristic, de obicei fiind foarte intens .
  • Leziunile se vindeca cu hiperpigmentari postinflamatorii.

COMPLICATII

Pacientii cu dermatita atopica, pot prezenta urmatoarele stigmate cutanate :

  • generalizarea eruptiei ( eritrodermizarea) ce poate sa apara datorita suprainfectiilor, a terapiilor neadecvate, sau a oprirea brusca a tratamentului cu corticosteroizi.

  • complicatii infectioase ( bacteriene, virale, fungice )

  • complicatii oculare: keratoconjunctivite, blefarite, keratoconus, cataracta.

  • hipo-hiperpigmentari reziduale post grataj

  • complicatii iatrogene ca urmare a tratamentului cronic cu corticoizi topici la copii, care se absorb prin tegument si dau atat reactii adverse cutanate : vergeturi, acnee steroidiana, hirsutism, atrofie cutanata; cat si reactii adverse sistemice: insuficienta suprarenaliana Sd Cushing.

  • retard de crestere ca urmare :

    – a pierderii de proteine la nivel cutanat si intestinal.
    – a infectiilor cronice – a tratamentului corticosteroidic
    – a regimurilor alimentare hipoalergizante
    – sensibilizari la medicamente
    – tulburari de dezvoltare psihoemotionala.

IGIENA

Pacientii cu dermatita atopica, pot prezenta urmatoarele stigmate cutanate

  • Evitarea uitilizarii detergentilor si sapunurilor agresive, a inalbitorilor si balsamurilor de rufe.
  • Se recomanda produse de curatarea tegumentului hipoalergenice, fara parabeni, fara sapun, fara parfum, fara coloranti .
  • Utilizarea detergentilor blanzi pentru spalarea hainelor, evitarea balsamului de rufe, program de clatire suplimentara la masina de spalat.
  • Utilizarea unor detergenti de vase blanzi, manusi de menaj.
  • Haine din fibre naturale: bumbac, in, matase. Se vor evita tesaturile din fibre sintetice, lana.
  • Se va evita expunerea prelungita la temperaturi extreme.
  • Intrucat exacerbarile de dermatita sunt mult mai frecvente in perioadele reci ale anului, se recomanda prevenire si ingrijirea intensiva in aceaste perioade.
  • Se evita contactul apropiat cu animalele de companie (caini, pisici, pasari)
  • Aerisiea zilnica a incaperilor, umidificarea aerului, temperatura constanta in locuinta, evitarea carpetelor si covoarelor in dormitor.
  • Evitarea fumatului si a incaperilor in care se fumeaza

INGRIJIRE

  • Haine din fibre naturale: bumbac, in, matase.
  • Se vor evita tesaturile din fibre sintetice, lana.
  • Hainele noi vor fi spalate inainte de prima utilizare
  • Folosirea detergentului lichid hipoalergizant, intrucat granulele de detergent pot ramane in tesatura putand fi un factor trigger.
  • Se recomanda ca sport inotul, pentru a evita transpiratia in exces. Dupa iesirea din piscina se recomanda dus si hidratare intensiv

 

DIETA

  • Alimentaria la san a sugarului
  • Diversificarea corecta si completa a copilului, evitandu-se introducerea precoce a alimentelor intens alergizante: fructe exotice, seminte, etc
  • Evitarea aditivilor si colorantilor alimentari
  • Daca se observa agravarea sau precipitarea eruptiei si anumite alimente precum : ouale, laptele, citricele se recomanda efectuarea de teste alergologice
  • Dietele drastice trebuie evitate deoarece duc la deficite vitaminice si aport caloric scazut cu tulburari de crestere.

 

Xeroza cutanata

Xeroza cutanata

Xeroza cutanata (uscaciunea pieleii) reprezinta o conditie frecvent intalnita in dermatologie, caracterizata din punct de vedere clinic prin tegumente uscate, aspre, deshidratate, acoperite de scuame fine si insotita adesea de prurit (senzatie de mancarime).

Xeroza apare ca urmare a unor dezechilibre produse la nivelul epidermului.

In patogeneza ei este implicata scaderea lipidelor de la nivelul straturilor superficiale ale pielii,  rezultând astfel afectarea funcției de bariera cu pierderea excesiva de apa. Prin urmare straturile superficiale ale tegumentului, devin mai putin elastice, se fisureaza iar straturile profunde sunt expuse la injurii exogene din mediu.

CAUZE

Din etiologia acestei conditii dermatologice fac parte factorii endogeni si factori exogeni exogeni:

FACTORI ENDOGENI

  • hipovitaminoze, avitaminoze, malnutritie
  • patologii cutanate: dermatita, eczeme, psoriazisul
  • hipotiroidismul
  • diabetul zaharat
  • imbatranirea fiziologica

 

FACTORI EXOGENI

  • clima rece si uscata
  • vantul
  • umiditatea scazuta
  • radiatii UV
  • caldura excesiva
  • detergentii agresivi
  • haine sintetice
  • medicamente: retinoizii, litium, diureticele, hipolipemiante. 

SIMPTOME – Cum recunoastem xeroza cutanata?

Tegumentele sunt uscate, aspre, acoperite de scuame de culoare alb cenusii asociind adesea pruritul, pierderea elasticitatii si fermitati pielii, inrosirea si ridarea acesteia.

Aceasta poate fi localizata la nivel palmo-plantar, coate, genunchi, membrele inferioare, sau difuza interesand toata suprafata tegumentului.

  • xeroza cutanata
  • tegumente palide, paloarea faciala, dermografism alb
  • hiperlinearitatea palmara
  • par uscat si mat
  • buze uscate si fisurate
  • pliu suplimentar la nivelul pleoapei inferioare
  • pigmentare periorbitala
  • Interlinia paroasa a fruntii jos inserata
  • leziunile acute prezinta eritem, prurit intens, vezicule, papule escoriate si cruste
  • leziuni subacute : papule eritematosae, escoriate si scuamoase, prurit.
  • leziunile cronice: papule fibrotice, lichenificari, uneori prurit.

COMPLICATII

Pacientii cu dermatita, pot prezenta urmatoarele stigmate cutanate

  • prurit (mancarime) de diferite intensitati

  • deshidratarea pielii

  • pierderea fermitatii si elasticitatii pielii

  • aparitia ridurilor

  • imbatranirea prematura a pielii

  • descuamarea excesiva a tegumementului

  • aspect inestetic al pielii

  • infectii cutanate secundare

ELEMENTE DE SUCCES TERAPEUTIC

  • In primul rand se recomnada pacientilor evitarea factorilor precipitanti si agravanti ai xerozei cutanate.
  • Respectarea indicatiilor cu privire la masurile de igiena si ingrijire corporala reprezinta o mare parte din succesul terapeutic.
  • Astfel ingrijirea delicata a pielii cu produsele hipoalergenice, fara parabeni, fara sapun, fara parfum, fara coloranti va contribui la succesul terapeutic printr-o curatare blanda, o hidratare corespunzatoare, calmand leziunile active, protejand pielea impotriva deshidratarii.
  • Emolierea si hidratarea adecvata a pielii cu produsele recomandate determina reducerea leziunilor eritematoase, hidratarea intensiva, detasarea scuamelor si reducerea pruritului.
  • Utilizarea antihistaminicelor orale reduc semnificativ pruritul dupa 7-10 zile de administrare
  • Succesul unei scheme terapeutice se traduce prin : redarea elasticitatii, fermitatii si structurii normale a pielii, reducerea la minimul riscul de suprainfectii cutanate si injurii tegumentare produse datorita distrugerii barierei cutanate, tegumentul avand un aspect hidratat, sanatos, tanar; astfel creste calitatea vietii pacientului. 

 

IGIENA

  • Xerozele cutanate au o evolutie galopanta, mai nefavorabila in sezonul rece, de aceea se recomanda o imbracaminte adecvata din fibre naturale, hidratare intensiva a tegumentului, temperatura constanta in mediul ambiant (22-23 grade Celsius), umidifierea aerului, aerisirea zilnica a incaperilor.
  • A se evita baile fierbinti si indelungate, intrucat duc la indepartarea filmului lipidic protector de la suprafata pielii.
  • A se evita tratamentele exfoliante, gomajul, scrubul corporal, intrucat sunt mult prea agresive pentru pielea uscata
  • A se evita sapunurile/ detergentii de igiena corporala agresive
  • Se recomanda curatarea tegumentului cu produse hipoalergenice, fara parabeni, fara sapun, fara parfum, fara coloranti.
  • A se evita detergentii de rufe/inalbitori/balsamuri de rufe
  • Utilizarea unor detergenti de vase blanzi, manusi de menaj
  • A se evita expunerea prelungita la temperaturi extreme. 

INGRIJIRE

  • Xerozele cutanate au o evolutie galopanta, mai nefavorabila in sezonul rece, de aceea se recomanda o imbracaminte adecvata din fibre naturale, hidratare intensiva a tegumentului, temperatura constanta in mediul ambiant (22-23 grade Celsius), umidifierea aerului, aerisirea zilnica a incaperilor.
  • A se evita baile fierbinti si indelungate, intrucat duc la indepartarea filmului lipidic protector de la suprafata pielii.
  • A se evita tratamentele exfoliante, gomajul, scrubul corporal, intrucat sunt mult prea agresive pentru pielea uscata
  • A se evita sapunurile/ detergentii de igiena corporala agresive
  • Se recomanda curatarea tegumentului cu produse hipoalergenice, fara parabeni, fara sapun, fara parfum, fara coloranti.
  • A se evita detergentii de rufe/inalbitori/balsamuri de rufe
  • Utilizarea unor detergenti de vase blanzi, manusi de menaj
  • A se evita expunerea prelungita la temperaturi extreme. 

 

DIETA

  • Hidratare optima cu >2 litri de lichide pe zi
  • Se recomanda un stil de viata sanatos cu un aport echilibrat de proteine, fibre, vitamine, carbohidrati, lipide.
  • Evitarea aditivilor si colorantilor alimentari
  • Dietele drastice trebuie evitate deoarece duc la deficite vitaminice si aport caloric scazut, malnutritie. 

 

ALTE SFATURI:

Sa nu uitam totusi ca, xeroza cutanata poate reprezinta la un moment dat disfunctia stratului cornos, ca urmare a procesului fiziologic de imbatranire a pielii.

Printr-un stil de viata sanatos, o alimentatie adecvata si o ingrijire corecta a pielii cu produse atestate dermatologic, pielea nu va imbatrani…ci doar va trece prin etape succesive de transformare.