Dermatita atopica reprezinta ansamblul manifestarilor cutanate care apar la indivizii cu o predispozitie genetica de a dezvolta afectiuni alergice: eczeme/dermatite, astm bronsic, conjuctivite alergice, rinite.

CAUZE

In etiologia dermatitei atopice pot fi incriminati urmatorii factori:

FACTORI INTRINSECI

aatopica atopica1.1 Predispozitii genetice:

Exista o mutatie a genei pentru filagrina (aceasta fiind o proteina cu rol in mentinerea barierei epidermului; pierderea barierei cutanate favorizeaza patrunderea antigenelor, alergenilor si chimicalelor la acest nivel declansand cascada evenimentelor in patogenia dermatitei atopice).

60% din adultii cu dermatita atopica vor da nastere copiilor cu dermatita atopica;

Atunci cand ambii parinti au dermatita atopica riscul copilului de a dezvolta aceasta boala este de 80%.

1.2 Cresterea nivelului seric de imunoglobuline de tip E impotriva diversilor alergeni din mediu: acarieni, alimente, polenuri, etc.

1.3 Pierderea functiei normale a barierei cutanate datorita productiei anormale de filagrina, niveluri scazute de ceramide si lipide din epiderm si pierderea de apa transepidermica;

1.4 Factorii psihoemotionali pot induce eliberarea de mediatori chimici ducand al aparitia pruritului si inflamatiei.

1.5 Pruritul intens este indus de producerea unor concentratii crescute de interleukine (IL 31), implicarea histaminelor, xeroza cutanata;

FACTORI EXTRINSECI

2.1 Poluarea atmosferei;

2.2 Cresterea standardului de igiena care implica cresterea agresiunii tegumentare prin detergenti si sapunuri agresive;

2.3 Aditivi si coloranti alimentari;

2.4 Diversificare precoce a copilului cu alimente intens alergizante ( fructe exotice, nuci, arahide, crustacee);

2.5 Tabagismul tinerelor mamea;

2.6 A fost emisa recent “ipoteza igienii” care se refera la urmatoarele aspecte: curatenia excesiva, antibiotice folosite in exces, vaccinari multiple care impiedica inclusiv producerea colonizarii fiziologice a intestinului cu enterococi si bifidobacterii.

SIMPTOME – Cum recunoastem dermatita atopica ?

Pacientii cu dermatita atopica, pot prezenta urmatoarele stigmate cutanate:

xeroza cutanata
tegumente palide, paloarea faciala, dermografism alb
hiperlinearitatea palmara
par uscat si mat
buze uscate si fisurate
pliu suplimentar la nivelul pleoapei inferioare
pigmentare periorbitala
Interlinia paroasa a fruntii jos inserata
leziunile acute prezinta eritem, prurit intens, vezicule, papule escoriate si cruste
leziuni subacute : papule eritematosae, escoriate si scuamoase, prurit.
leziunile cronice: papule fibrotice, lichenificari, uneori prurit.

In raport cu diferite perioade de varsta distingem urmatoarele forme de dermatita atopica:

1. Deramatita infantila. Apare la copiii cu varsta mai mica de 2 ani.

debuteaza in jurul varstei de 3-6 luni
apar ca zone eritematoase circumscrise pruriginoase, ca urmare a gratajului apar escoriatiile, crustele si suprainfectiile.
Localizare: initial predomina pe zonele convexe ale fetei (frunte, obraji, menton), ulterior trunchiul, zonele de extensie ale membrelor, zonele de flexie sunt afectate.
de obicei respecta zona scutecului.

2. Dermatita a copilului. Apare la copiii cu varsta mai mare de 2 ani fie de novo sau ca o continuare a dermatitei atopice din faza infantila.

Afecteaza in special zonele flexurale ale articulatiilor mari, plica cotului, fosele poplitee, articulatiile pumnului, fata dorsala a mainilor si picioarelor, dar si obrajii, pleoapele, regiunea nucala. Afectarea este de obicei simetrica .
Leziunile din pliuri evolueaza spre papule lichenoide sau zone lichenificate.

3. Dermatita adultului. Aceasta poate fi continuarea formei de dermatita a copilui, fie poate debuta in perioada de adult.

Afecteaza simetric fata (frunte, pleoape), ceafa, gatul, toracele anterosuperior, centura scapulara, flexurile si dosul mainilor. La nivel facial si torace, eruptia se prezinta sub forma unor placi eritematoase, imprecis delimitate, acoperite de scuame fine. In zonele flexurale, ceafa si dosul mainilor sunt prezente placi relativ bine delimitate lichenificate. Pruritul este un simptom caracteristic, de obicei fiind foarte intens .
Leziunile se vindeca cu hiperpigmentari postinflamatorii.

COMPLICATII

Pacientii cu dermatita atopica, pot prezenta urmatoarele stigmate cutanate :

generalizarea eruptiei ( eritrodermizarea) ce poate sa apara datorita suprainfectiilor, a terapiilor neadecvate, sau a oprirea brusca a tratamentului cu corticosteroizi.
complicatii infectioase ( bacteriene, virale, fungice )
complicatii oculare: keratoconjunctivite, blefarite, keratoconus, cataracta.
hipo-hiperpigmentari reziduale post grataj
complicatii iatrogene ca urmare a tratamentului cronic cu corticoizi topici la copii, care se absorb prin tegument si dau atat reactii adverse cutanate : vergeturi, acnee steroidiana, hirsutism, atrofie cutanata; cat si reactii adverse sistemice: insuficienta suprarenaliana Sd Cushing.
retard de crestere ca urmare :

– a pierderii de proteine la nivel cutanat si intestinal.

– a infectiilor cronice – a tratamentului corticosteroidic

– a regimurilor alimentare hipoalergizante

– sensibilizari la medicamente

– tulburari de dezvoltare psihoemotionala.

IGIENA

Pacientii cu dermatita atopica, pot prezenta urmatoarele stigmate cutanate

Evitarea uitilizarii detergentilor si sapunurilor agresive, a inalbitorilor si balsamurilor de rufe.
Se recomanda produse de curatarea tegumentului hipoalergenice, fara parabeni, fara sapun, fara parfum, fara coloranti .
Utilizarea detergentilor blanzi pentru spalarea hainelor, evitarea balsamului de rufe, program de clatire suplimentara la masina de spalat.
Utilizarea unor detergenti de vase blanzi, manusi de menaj.
Haine din fibre naturale: bumbac, in, matase. Se vor evita tesaturile din fibre sintetice, lana.
Se va evita expunerea prelungita la temperaturi extreme.
Intrucat exacerbarile de dermatita sunt mult mai frecvente in perioadele reci ale anului, se recomanda prevenire si ingrijirea intensiva in aceaste perioade.
Se evita contactul apropiat cu animalele de companie (caini, pisici, pasari)
Aerisiea zilnica a incaperilor, umidificarea aerului, temperatura constanta in locuinta, evitarea carpetelor si covoarelor in dormitor.
Evitarea fumatului si a incaperilor in care se fumeaza

INGRIJIRE

Haine din fibre naturale: bumbac, in, matase.
Se vor evita tesaturile din fibre sintetice, lana.
Hainele noi vor fi spalate inainte de prima utilizare
Folosirea detergentului lichid hipoalergizant, intrucat granulele de detergent pot ramane in tesatura putand fi un factor trigger.
Se recomanda ca sport inotul, pentru a evita transpiratia in exces. Dupa iesirea din piscina se recomanda dus si hidratare intensiv

DIETA

Alimentaria la san a sugarului
Diversificarea corecta si completa a copilului, evitandu-se introducerea precoce a alimentelor intens alergizante: fructe exotice, seminte, etc
Evitarea aditivilor si colorantilor alimentari
Daca se observa agravarea sau precipitarea eruptiei si anumite alimente precum : ouale, laptele, citricele se recomanda efectuarea de teste alergologice
Dietele drastice trebuie evitate deoarece duc la deficite vitaminice si aport caloric scazut cu tulburari de crestere.